Articulatiile membrelor

Suprafețele articulare[ modificare modificare sursă ] Scripetele astragalian și cu cele două fețe maleolare sunt acoperite de un strat gros de cartilaj hialin, a cărui grosime maximă 2 mm se află la nivelul șanțului scripetelui și pe povârnișul medial.

Recommended

Fiecare din cele două suprafețe articulare descrise mai sus pot fi considerate ca reprezentând un segment de circumferință. Dar ele sunt inegale: suprafața gambieră reprezintă a patra sau a cincea parte dintr-o circumferință; suprafața talară reprezintă a treia articulatiile membrelor dintr-o circumferință.

În consecință scoaba tibiofibulară este mai redusă sagital decât scripetele talusului și, prin urmare, totdeauna va rămâne o parte a acestui scripete în afara contactului cu tibia. Cele două segmente de circumferință nu sunt reprezentate de câte un arc de cerc regulat, ci se articulatiile membrelor fiecare prin reunirea mai multor arcuri de cerc cu raze diferite. Aceasta are importanță articulatiile membrelor elucidarea mișcărilor acestei articulații.

• Articulația talocrurală - Wikipedia
• Supramax articulatii pastile prospect
• Anatomia Animalelor: Articulaţiile membrelor anterioare (toracice)
• Dacă articulația umărului mâinii drepte doare
• Articulatiile membrului superior by Marina Duude
• Articulatiile membrelor inferioare

Suprafața trohleară a talusului este mai lungă antero-posterior, decât suprafața tibiofibulară, permițând astfel mișcări ample de flexie dorsală și plantară a piciorului. Rezultă astfel o suprafață articulară concavă, în sens transversal, acoperită în toată întinderea sa de un strat de cartilaj hialin gros de 1, mm.

Tratamentul articulațiilor cotului ce unguent scoabă pătrunde trohleea talusului, care dă articulației o mai mare soliditate.

Față articulară inferioară a tibiei Facies articularis inferior tibiae este dreptunghiulară și prezintă o concavitate sagitală, care articulatiile membrelor un arc de circa 80° și o convexitate transversală ușoară, cu o creasta antero-posterioară cu vârful rotunjit. Față articulară a maleolei mediale a tibiei Facies articularis malleoli medialis tibiae se află în continuitate cu față articulară inferioară a tibiei și formează cu ea un unghi obtuz deschis în jos articulatiile membrelor lateral; ea este convexă și triunghiulară.

Față articulară a maleolei laterale a fibulei Articulatiile membrelor articularis malleoli lateralis fibulae este convexă și triunghiulară. Fața superioară a trohleei talusului mai largă în partea anterioară decât în cea posterioară, descrie un arc de circa ° și are forma unui scripete convex în sens antero-posterior și ușor concav în sens transversal, mai mult lung decât lat. Elementele acestui scripete sunt următoarele: două povârnișuri inegale cel mai mare fiind cel lateralun șanț antero-posterior și două margini, dintre care cea laterală este mai înaltă.

Categorie:Articulațiile și ligamentele membrului inferior - Wikipedia

Fața superioară a trohleei talusului se articulează cu fața articulară inferioară a tibiei. Fața maleolară laterală a talusului se articulează cu fața articulară a maleolei laterale a fibulei.

In zona bazinului, intre osul coxal si cel sacral se afla articulatia sacroiliaca. Desi miscarile ei sunt reduse, aceasta articulatie asigura mobilitatea bazei osului sacral.

Ea este concavă și triunghiulară, cu vârful în jos și baza în sus, care se continuă cu procesul lateral al talusului curbat spre exterior. Fața maleolară medială a talusului este ușor excavată și are forma unei articulatiile membrelor culcate, care are capul înainte și coada înapoi.

Ea se articulează cu față articulară a maleolei mediale a tibiei. Stratul fibros al capsulei articulare este un manșon fibros, care se inseră la periferia cartilajului articular al suprafețelor articulare; el se prinde în sus pe oasele gambei, lăsând extraarticular în afară articulației cele două maleole, iar în jos pe talus, la nivelul cartilajului hialin.

Meniu de navigare

Capsula articulară este subțire și foarte strânsă pe laturi; ea este mult mai laxă și mai articulatiile membrelor, dar rezistentă, în partea anterioară și posterioară. De capsulă aderă intim tendoanele mușchilor extensori, care o feresc de a fi prinsă între oase în timpul mișcărilor.

Sinoviala stratul intern al capsulei articulare căptușește la interior fața profundă a stratului fibros, apoi se reflectă la nivelul de inserție al acestuia, și se termina la limita cartilajului hialin. Formează între tibie și fibulă două funduri de sac: unul anterior și altul posterior, și uneori un diverticul în partea superioară, între oasele gambei, pentru sindesmoza tibiofibulară.

Acest ligament radiază de la maleola laterală a fibulei la oasele tarsiene învecinate, talus și calcaneu, și este constituit din fibre grupate în trei fascicule distincte, denumite în raport cu situația lor: fasciculul anterior sau ligamentul talofibular anterior, fasciculul articulatiile membrelor sau ligamentul calcaneofibular, fasciculul posterior sau ligamentul talofibular posterior.

Pagini din categoria „Articulațiile și ligamentele membrului inferior”

Fasciculul anterior sau ligamentul talofibular anterior Ligamentum talofibulare anteriusnumit și ligamentul peroneoastragalian anterior sau "ligament entorsei gleznei", este scurt și lat și se află pe fața laterală a articulației talocrurale. Are originea pe marginea anterioară a maleolei laterale a fibulei, de aici se îndreaptă în jos, înainte și medial și se termină pe fața laterală a colului talusului, costul medicamentului condroitină feței maleolare laterale a talusului.

Anatomia Sistemul Articular (generalități)

În entorsele laterale a gleznei prin flexia plantară ligamentul talofibular anterior este primul lezat și este dureros la presiune. Fasciculul posterior sau ligamentul talofibular posterior Ligamentum talofibulare posteriusnumit și ligamentul peroneoastragalian posterior, este gros și foarte rezistent și se află pe fața posterioară a articulației talocrurale.

Sign Up to Scribd to continue downloading

El se inseră în fosa maleolei laterale a fibulei; de aici se îndreaptă orizontal înapoi și medial, terminându-se pe tuberculul lateral al procesului posterior al talusului. Articulatiile membrelor ligament, acoperit de tendoanele mușchilor peronieri, este situat profund, pare îngropat în grosimea capsulei articulare și dă impresia că ar fi intraarticular, dar nu este.

În fractura procesului posterior al talusului are loc avulsia tubercului lateral prin ligamentul talofibular posterior.

Fasciculul mijlociu sau ligamentul calcaneofibular Ligamentum calcaneofibularenumit și ligamentul peroneocalcanean, este un cordon lung aflat pe fața laterală a articulației talocrurale. El se inseră pe vârful maleolei laterale a fibulei, de aici se îndreaptă oblic în jos și înapoi, terminându-se pe fața laterală articulatiile membrelor calcaneului. Ligamentul calcaneofibular acoperă ligamentul talocalcanean lateral și este încrucișat pe fața sa superficială de tendoanelor mușchilor peronier scurt Musculus peroneus brevis și peronier lung Musculus peroneus longusparticipând de articulatiile membrelor la formarea culiselor acestor tendoane.

Arhivă blog

Ligamentul calcaneofibular este cel mai puternic ligament lateral al articulației talocrurale și primul lezat în entorsele laterale prin flexia dorsală a gleznei.

Anatomia omului.

Volumul I — Aparatul locomotor. Ediția a XI-a, revizuită integral de prof. Ion Albu.

Despre mine

Iagnov, E. Repciuc, I. Aparatul locomotor. Editura Medicală. Volumul I. Publisher: Churchill Livingstone,

Конечно, он творил чудеса, обучая их фактам, особенно абстрактным концепциям из математики и всяких наук.